Participarea tinerilor la deciziile care îi privesc în perioada crizei COVID-19

Contrar primelor date apărute în media, tinerii sunt victime ale acestei pandemii. Noi nu ne vom referi aici la aspectele medicale ale impactului pandemiei asupra tinerilor, ci la impactul asupra vieții sociale și profesionale.

Majoritatea tinerilor (cu vârste între 16-24 de ani) au fost afectați în această perioadă, dar în această secțiune o să abordăm impactul măsurilor luate în contextul COVID-19 asupra tinerilor care sunt în relație cu serviciile sociale. Pe lângă provocările și limitările date de contextele sociale și economice, acești tineri au fost afectați de pierderea, limitarea sau modificarea suportului oferit prin intermediul serviciilor sociale. În analiza noastră am avut în vedere:

• tineri care beneficiau de servicii de recuperare;
• tineri care beneficiau de servicii de suport în comunitate (centre de zi sau servicii de consiliere)
• tinerii care sunt cazați în centrele rezidențiale;
• tinerii care au fost izolați ca urmare a suspiciunii de infectare cu SASR-Cov-2;

Există mai multe modalități în care acești tineri au fost afectați în această perioadă, iar oportunitățile pe care ei le-au avut să influențeze modalitatea în care a fost modificat suportul oferit de către serviciile sociale a fost extrem de limitat sau nu a existat deloc.  Serviciile sociale și asistenții sociali din România nu au avut timpul necesar pentru a se pregăti corespunzător astfel încât să reușească includerea tinerilor în deciziile care au vizat viața lor sau modul în care să continue să beneficieze de serviciile sociale. O abordare eficientă în această implicare a tinerilor este cea construită pe conceptul de co-producție, dar timpul de pregătire pentru introducerea acestui concep nu a mai fost posibil.

Co-producția este activitatea de planificare și de contribuție comună a persoanelor care beneficiază de serviciile sociale și furnizorii de servicii sociale, recunoscând că ambele părți au contribuții vitale la modul în care este oferi suportul. Un aspect important al co-producției este acela că persoanele care beneficiază de servicii și furnizorii de servicii sunt implicați în toate aspectele unui serviciu – planificarea, dezvoltarea și livrarea efectivă a serviciului. O asemenea abordare este importantă pentru a crește capacitatea de implicare și de responsabilizare a tinerilor față de acțiunile care îi privesc.

CFCECAS a participat în ultimi ani la o serie de schimburi de experiență cu serviciile sociale din Europa organizate de European Social Network pentru a dezvolta acest concept de co-producție, dar posibilitatea introducerii lui în serviciile sociale a fost limitată la începutul pandemiei.

De aceea, CFCECAS a oferit, în perioada martie – iunie 2020, asistență serviciilor sociale prin intermediul Help-Desk-ului pentru a utiliza co-producția în această perioadă. Acest Help-Desk a avut ca obiectiv susținerea specialiștilor din domeniul social pentru a face schimbările și adaptările necesare astfel încât să poate să răspunde nevoilor oamenilor.

În această perioadă am colectat un număr de probleme care ne-au fost semnalate la Help-Desk fie de către asistenții sociali, în momentul în care au avut nevoie de suport pentru a găsii și aplica soluții la problemele tinerilor, fie de către tineri. Peste 450 de solicitările către Help-Desk au vizat situația tinerilor care sunt în relație cu serviciile sociale.

Problemele identificate și oportunitățile pentru tineri de a participa la deciziile care îi privesc:

1. pentru tinerii cu dizabilități de învățare si adaptare socio-școlară, care necesită orientare școlară/profesională care beneficiau de serviciile asistentului social din cadrul Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE). CJRAE colaborează cu centrele școlare pentru educație incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate, iar în momentul în care au fost suspendate programele școlare au fost suspendate și aceste programe de consiliere și suport. În general activitatea a fost transferată în planul online, dar nu toți tinerii dispun de computere sau de abilități pentru a le utiliza.

Aplicarea măsurilor de izolare în perioada stării de urgență în timp scurt a dus la suspendarea activității de consiliere și suport. Nu au existat oportunități de consultare și de pregătire a tinerilor pentru a participa la reorganizarea serviciilor de consiliere. Cu toate acestea, asistenții sociali din CJRAE au continuat să fie pro-activi și să îi stimuleze pe tinerii cu dizabilități să continue activitățile de învățare și să rămână interesați de programele de orientare profesională. Asta cu atât mai mult cu cât reorientarea socio-profesională va fi o condiție în perioada care urmează.

Deși aceste abordări nu au reușit să ajungă la toți tinerii, experiența acumulată va fi valorificată de către CFCECAS în programele de schimb de experiență și acesta va fi un subiect pe agenda Conferinței Naționale de Asistență Socială din România din acest an, conferință reprogramată pentru luna octombrie.

 

2. pentru tinerii care beneficiau de recuperare medicală și kinetoterapie. În această perioadă toate programele au fost suspendate și au continuat parțial doar cu suport online din partea specialiștilor. Această modalitate nu a putut acoperi nevoile reale de recuperare.

Tinerii nu avut posibilitatea să fie pregătiți și să contribuie la deciziile privind modul de continuare a programelor de recuperare. Ordinul de izolare la domiciliu s-a aplicat fără a avea o perioadă de pregătire și astfel a fost exclusă posibilitatea unei consultări a tinerilor.

Cu toate acestea, mulți părinți au fost cooptați pentru a rămâne în contact cu serviciile de recuperare prin intermediul online. În acest moment căutăm să identificăm modele de bună practică în acest domeniu pentru reuși o pregătire pentru următorul val al pandemiei anunțat de către medici.

 

3. pentru tinerii care beneficiază de cazare în centrele rezidențele. Solicitările au venit din atât din partea specialiștilor, cât și din parte tinerilor. Acestea au vizat două arii de probleme:
   1. Problemele întâmpinate de tinerii care doreau să-și întâlnească colegii de școală sau prietenii.

Întrebarea venită din rândul tinerilor a fost: când putem să ieșim din centre și să ne revedem prietenii.

Întrebarea venită din rândul specialiștilor: cum putem să le oferim posibilitatea să-și revadă prietenii, dar fără să fie în risc de infectare și fără să-i infecteze pe colegii din centre atunci când se întorc.

Pandemia i-a afectat din punct de vedere emoțional, într-o proporție covârșitoare, pe tineri, iar centrele rezidențiale au fost un spațiu greu de suportat în această perioadă. Cei mai mulți tineri au avut ca ancore sau persoane de referință profesorii, părinții altor colegi, asistenții sociali din serviciile publice de asistență socială, psihologii școlari, etc. Cei mai mulți au fost afectați major în această perioadă de incertitudine și lipsă de predictibilitate.

Deși limitată, co-producția a fost abordarea l acare s-a apelat pentru a valoriza oportunitățile care să le permită tinerilor să se revadă cu persoanele relevante. Aceasta este o temă pe care CFCECAS a inclus-o în programele de pregătire a personalului din serviciile sociale publice și private. Cu toate acestea, este necesară o pregătire în perioada următoare pentru a crește capacitatea tinerilor de a participa la modul în care utilizează suportul serviciilor sociale.

 

1. Problemele întâmpinate de către tinerii care aveau un loc de muncă cu normă redusă.

Izolarea centrelor de lumea exterioară, inclusiv izolarea personalului în ture de 14 zile în cadrul centrelor rezidențiale a dus la închiderea contractelor cu angajatorii. Aceasta a fost una dintre pierderile pe care le-au suferit tinerii în această perioadă. Doar 10% dintre cazurile semnalate la noi au reușit să negocieze cu angajatorii să le fie păstrate locurile de muncă. Rămâne incertitudinea legată de angajatori în această perioadă și de capacitatea lor de a menține absorbția de forță de muncă.

Rata șomajului în Uniunea Europeană a urcat de la 6,5% în februarie la 6,6% în martie, luna când au fost introduse restricții pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În martie, 2,763 milioane de tineri din UE nu erau angajați, din care 2,275 milioane erau în zona euro. În rândul femeilor din UE, rata șomajului era de 7% în martie, în creștere de la 6,7% luna precedentă. În România șomajul în rândul tinerilor, este de peste 4 ori mai mare ca media națională. Șomajul în rândul tinerilor de sub 24 de ani depășește 16%, în condițiile în care rata generală a șomajului este sub 4%, conform Institutului Național de Statistică. Tinerii din Romania au acces mai târziu și în măsură mai mică la piața muncii  iar veniturile obținute sunt mai scăzute. Astfel, Romania are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18–24 care lucrează̆. Totodată, tinerii reclamă lipsa de adaptare a sistemului de învățământ la dinamismul din piața muncii.

Cei mai mulți tineri au menționat ca fiind o pierdere majoră în progresul lor ruperea relației cu angajatorii.

 

4. Pentru tinerii care beneficiau de programe de formare a abilităților sociale sau de suport pentru școală în cadrul centrelor de zi efectele au fost majore. Toate centrele de zi și-au suspendat activitatea, iar capacitatea de a rămâne în contact cu specialiștii a fost minimă.

Înainte de debutul epidemiei de COVID-19 jumătate dintre copiii români se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială (Eurostat 2017).

Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține specialiștii din serviciile sociale, în luna mai 2020, peste 500 de angajați din serviciile publice și private, au beneficiat de sesiuni de informare, cursuri de formare continuă, consiliere și îndrumare. În perioada 10 martie – 02 iunie 2020, echipa CFCECAS a oferit prin intermediul Help-Desk 3057 sesiuni de consiliere, ghidare, informare și suport.